Generarea cunoașterii a devenit sursă vitală pentru creșterea bunăstării pe plan global. Cunoasterea reprezintă elementul central ce determină competitivitatea și toți actorii sistemului internațional s-au angajat în generarea acesteia, dezvoltând sisteme naționale și interacțiuni internaționale tot mai complexe.

Accentuarea globalizării a condus la creșterea importanței colaborării internaționale a schimbului de cunoaștere explicită și a creat comunități stiințifice internaționale puternice, fără însă a reduce importanța pe care factorii locali o au în adaptarea și valorificarea cunoașterii.

În lupta pentru excelență universitățile joacă un rol sporit. Acestea sunt provocate să se transforme în actori importanți pe piața cunoașterii, atrăgând și dezvoltând resurse umane de vârf și concentrând facilități de cercetare importante. Implicarea în cercetare și legăturile tot mai strânse cu mediul economic au devenit nu doar surse suplimentare de venit, ci elemente fundamentale ale procesului de educație și formare.

La nivel național, Legea Educaţiei Naţionale specifică obligaţia instituţiilor de învăţământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiinţifică de a crea „structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităţilor de cercetare şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul instituţiei într-un mod care deserveşte şi răspunde optim cerinţelor personalului implicat în cercetare”.

De asemenea, Carta Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), dar și alte documente interne asumate de conducerea universității, susțin și încurajează activitățile de cercetare, considerate a fi fundamentul întregului proces academic.

În acest context a apărut și ideea Institutul de Studii Latino-Americane (ISLA), o componentă distinctă în interiorul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană – SNSPA, înființat prin hotărârea Senatului Școlii Naționale din 1 octombrie 2012.

Această inițiativă constituie o premieră pentru spaţiul academic românesc fiind între primele tentative de a coagula, într-o manieră coerentă, relațiile economice, politice, culturale și științifice cu America Latină. La nivelul Uniunii Europene studiile latino-americane au devenit tot mai importante, ele manifestându-se nu numai în spaţiile tradiţionale ale Spaniei şi Portugaliei, ci şi în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, dar şi în state nou intrate în Uniune ca Polonia, Ungaria, Bulgaria, precum şi în Serbia sau spaţiul ex-sovietic.

În ultima perioadă, însă, interesul pentru America Latină a început să crească şi în România, mai ales în mediul academic. În acest moment există o serie de centre de cercetare asupra problematicii generale a Americii Latine (Centrul pentru Studii Latino-Americane şi Iberice sau Centrul de Studii Braziliene), dar niciunul dintre acestea nu își propune o abodare integrată a relațiilor, din perspective diverse, dintre zona Europei Centrale și de Est și cea a Americii Latine.